Am întâlnit de-a lungul timpului oameni care veneau cu dureri de gât recurente, cu rigiditate în zona cervicală, cu amețeli fără o cauză evidentă, iar adesea aceste simptome erau însoțite de o stare generală de disconfort greu de descris. Spuneau că simt capul greu, că le scapă echilibrul din când în când, sau că tensiunea „se trage din gât și urcă până în tâmple”. Și când începi să cauți, să asculți corpul și să simți cu mâinile, nu de puține ori ajungi la un mușchi care trece adesea neobservat – dar care poate influența mai mult decât ne imaginăm: sternocleidomastoidianul.
Acest mușchi, deși nu e atât de cunoscut în rândul oamenilor obișnuiți, e o adevărată punte între cap și trunchi. Îl folosim constant, fie că întoarcem capul, îl înclinăm ușor într-o parte, sau doar îl ținem nemișcat, privind un ecran ore întregi. Tensiunea acumulată aici nu doar că se manifestă local, dar poate avea un efect în lanț asupra întregii zone cervicale, influențând postura, echilibrul și chiar respirația. Când mușchiul acesta se contractă sau rămâne tensionat, trage ușor capul într-o parte, comprimă structuri din vecinătate, iar uneori irită nervii sau vasele care trec în apropiere.
Și aici apare întrebarea pe care o aud des de la cursanți sau de la clienți: ce poți face când durerea cervicală nu cedează cu stretching, cu exerciții sau cu masaj clasic? Ce faci când simți că e o tensiune care parcă se ascunde, care revine de fiecare dată, deși aparent ai făcut „tot ce trebuie”?
Terapia Bowen vine cu o propunere diferită. Nu intră în forță, nu forțează eliberarea, ci invită corpul să revină singur într-o stare de echilibru. Iar în cazul sternocleidomastoidianului, acest lucru poate fi cu adevărat transformator. Prin mișcări blânde, aplicate într-un ritm care respectă sistemul nervos, reușim să oferim acel spațiu de reorganizare de care corpul are nevoie. Nu e despre a frământa mușchiul până la relaxare, ci despre a activa acel răspuns intern profund, care aduce liniște și resetare.
Mi s-a întâmplat să lucrez pe spate sau pe zona lombară, iar clientul să-mi spună după ședință: „E ciudat, dar parcă gâtul s-a eliberat”. Nu e ciudat – e doar un semn că sistemul nervos a integrat informația acolo unde era cea mai mare nevoie. Sternocleidomastoidianul, fiind conectat atât de strâns cu centrii de echilibru, cu respirația și cu postura capului, poate fi influențat indirect, printr-un protocol bine ales, adaptat nevoii reale a corpului.
De aceea, când lucrez cu cineva care are dureri cervicale sau amețeli inexplicabile, nu mă grăbesc să „merg direct la sursă”. Pentru că adevărata sursă nu e mereu acolo unde doare. Uneori, sternocleidomastoidianul e doar cel care preia tensiunea acumulată din alte locuri. Alteori, e actorul principal, dar și atunci, abordarea trebuie să fie una blândă, cu răbdare și cu încredere în capacitatea corpului de a-și regăsi echilibrul.
Bowen e, poate, una dintre puținele terapii care ne învață că atunci când încetăm să luptăm cu corpul, el începe să coopereze. Iar în durerile cervicale legate de acest mușchi, exact asta lipsea de multe ori – o abordare care să nu vrea să „rezolve”, ci să susțină.
Dacă ai simțit vreodată că durerea de gât e mai mult decât o simplă contractură, dacă ai avut amețeli fără explicație sau o postură încordată pe care nu reușești s-o corectezi, s-ar putea ca răspunsul să nu fie în tehnica cea mai intensă, ci în cea mai potrivită.
